Nu înţeleg de ce mi-ai dat atâta putere de viaţă dacă nu-mi dai CE să trăiesc.
...„ca să nu mă pierd am dat instinctiv tot ce aveam în afară de suflet”
joi, 26 mai 2011
Rugăciune
Nu înţeleg, Doamne, de ce mi-ai dat, în trupul meu atât de mic, atâta putere de viaţă. Am trecut peste tot ce mi-ai dat şi sunt la fel. N-am obosit, nu m-am plictisit, nu m-am înrăit, nu m-am îndepărtat de oameni, şi nici măcar de mine. Ba, parcă-s chiar şi mai aproape, şi mai avidă!
Nu înţeleg de ce mi-ai dat atâta putere de viaţă dacă nu-mi dai CE să trăiesc.
Dar Te rog pe Tine să laşi îngerul să mă ţină strâns în braţe atunci când am poftă de viaţă fără sa am ce construi din ea, şi cu toată puterea asta rămasă neconsumată, ajută-mă să Te iubesc! Nimic altceva nu-mi da atunci când sunt avidă de viaţă, decât liniştea iubirii de Dumnezeu...
Nu înţeleg de ce mi-ai dat atâta putere de viaţă dacă nu-mi dai CE să trăiesc.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Tare frumoasa esti si cu-atata frumos mi-ai iesit in cale!
RăspundețiȘtergeretotul ESTE, mi-ai dovedot-o!
Esti semn de aer si tu, iti place Exupery, si ai trait perioada inchizitiei ca si mine, dar eu am fugit de ea, tu ai renascut prin ea.
Abia astept sa ne vedem sufletele crescand!
C.
N-am apucat sa-ti raspund la timp, dar nu-mi pare rau. Cand imi scriai despre perioada inchizitiei, inca n-o traisem. Acum am trecut de ea. Iti dai seama cat de "renascuta" sunt? :)
RăspundețiȘtergereSufletele stau in prapura de miel, e prapura pictata in icoanele cu chipul lui Iisus, iar prapura asta e atat de elastica pe cat de infinita e Iubirea.
Corectez: elasticitatea prapurei o da Iubirea.
Ștergere